|
Mileniul III, anul 2. La Rosia Montana, moartea bate la usa. Vine cu nesfarsite trenuri incarcate cu cianura. Suficiente pentru a omora de sute de ori viata planetei. Vine cu nesfarsite
convoaie incarcate cu dinamita. Cate 150 de tone pentru fiecare zi. Suficiente pentru a darama toti muntii din zona. Cei ce poarta aur in pantec.
Si cetatea, si Carnicul, si Carnicelul, si Vladoaia, si Corna, si cine mai stie cati altii.
Genocid. Crima impotriva istoriei. Si asta, in vreme ce un ministru, plin
de el, declara senin ca la Rosia Montana va fi cea mai mare mina de aur din
Europa. Entuziasm adolescentin... Si, dincolo de el, cea mai mare drama ecologica si sociala traita de Europa miniera. O afacere de... aur! In doi
ani si jumatate, intreaga investitie va fi amortizata. *
Ce va fi la Rosia Montana in 2015? Peisaj selenar, "innobilat" cu 203 mii de tone de cianura,
cate 800 de grame pentru fiecare tona de minereu! La 6 februarie 2031, atunci cand Rosia Montana, sub numele sau antic Alburnus Maior, va implini 1900 de ani de istorie atestata documentar,
zestrea iii va fi demult risipita: 8 biserici, 9 (respectiv 13) cimitire, scoli, gradinite, dispensar, sediul primariei (corupte), situri arheologice
(cercetate în asa fel încat sa nu dezvaluie nimic si care totusi numai anul acesta au scos la iveala un mausoleu datat in jurul
anului 200, morminte si multe alte obiecte care nu toate au ajuns la muzeu, ci direct in strainatate), 740 de
locuinte, 138 apartamente. Goana dupa aur a-nceput prin 1995, cand firma canadiana Gabriel Resources Ltd. si-a pus in gand sa "ajute" statul roman in
exploatarea aurului si a argintului, obtinand permisul din partea Agentiei Nationale a Resurselor Minerele. Contra cost. Pretul tragediei? Trei milioane de dolari. Taxa de concesionare. Doi ani mai tarziu,
in 1997, isi incepe activitatea societatea mixta Euro-Gold Corporation S.A., la care participarea romaneasca este de 19.2 procente, iar a firmei canadiene de peste 80 la suta. Restul, investitori nesemnificativi.
Altfel spus, Romania va avea 52,6 tone de aur, din cele 263 stabilite initial prin studiul Tehnico Economic. Atat. In vreme ce "Euro-Gold" va cara 210,4 tone, fara a plati aici un
impozit catre statul roman. Pentru ca Rosia Montana este o zona defavorizata. Pana in anul 2009, in octombrie, Rosia Montana Gold CorporaĄion nu va plati impozit pe profit si nici taxele vamale, pe
intraga perioada a exploatarii! O istorie aproape bimilenara se stinge. Pe 1600 de hectare se va asterne
peisajul selenar, cu 226 milioane de tone de steril rezultate din exploatarea si inca 200 de milioane de tone rezultate din decopertare. Si totul în 11 ani!... Rosia Montana isi traieste ultimii ani, pregatindu-i-se
moartea. Totul pentru a-i smulge 263 tone de aur si 919 tone de argint. Aurul care ucide. Pret scump. Tragic!
Peste doi ani, în 2004, bimilenara Rosie Montana va ramane doar in amintiri. Atunci, vor fi demult venite buldozerele, vor
fi demult rapuse asezarile-zestre ale fostului orasel, iar mii de camioane vor defila pe mormintele si bisericile de odinioara, carand minereul spre flotatii si uzinele de preparare, in vreme ce în alte zone vor
continua exploziile dinamitelor. In 2004, insetatii de aur romanesc, veniti tocmai din Canada sau Australia, au anuntat ca vor scoate deja primul gram! Ce se va intampla cu acel prim gram? Dar cu urmatoarele 262.999.999
grame de aur? Dar cu cele 918.999.999 grame de argint? Altfel spus, cine va purta cele 52.599.998 inele de aur a cate 5 grame fiecare? Dar cele 183.789.999 de bijuterii de argint de acelasi gramaj?
Pentru cautatorii de aur, este afacerea secolului. Pentru Rosia Montana, drama mileniilor. Si totul din cauza aurului care
ucide! Poate nimeni n-a studiat atat de amanuntit istoria oraselului de odinioara ca profesoara Ruxandra Manta. Si poate nimeni altcineva n-a strans în suflet
atata durere si neliniste in ultimii ani de adevarat ultimatum al supravietuirii meleagurilor natale. O provocare la dialog
- Cand ati terminat Facultatea de
Istorie din Cluj, ati ales Rosia Montana. Chiar daca sansa profesorala va oferea si alte raiuri! De ce?- Povestea este simpla. Ce alte "raiuri" mai aveau atata istorie? In ce alte "raiuri" s-au mai descoperit 50 de tablite cerate, ravnite si de marile muzee nationale din Berlin,
Viena si Budapesta? Ce orasel mai vechi sau mai nou pastreaza un document de identitate atat de interesant, ca Rosia Montana? Din anul 1979, puteam sa predau Istorie in
Cluj, unde am fost chemata! -Tablita cerata din 6 februarie 131? -Da, la 6 februarie 131, juristul Valerius Firmas, cu nume frumos de cetatean roman, zgaria cu "stilul" pe
ceara moale a unei tablite cerate, textul unui contract de inchiriere a fortei de munca intr-o mina de aur. N-avea de unde sa stie ca savarsea un fapt istoric de importanta capitala Redacta Certificatul de nastere al
Rosiei Montane! Din textul scris pe acea tablita cerata – devenita documentul "Tablita cerata D. XVIII" – rezulta clar existenta asezarii la acea data, cat si numele antic romanizat, Alburnus Maior...
-Unde a fost descoperita? - In mina "Ohaba - Sfantul Simion" din masivul Carnicul Mare, impreuna cu alte tablite cerate, in anul 1854.
Dimensiunile acelei tablite sunt de 137 x 68 mm. Are o valoare extraordinara: istorica, lingvistica si juridica! Au fost
descoperite mai mult de 50 de tablite, dar, datorita ignorantei, se mai pastreaza doar 25... -Cum au ajuns in galerile din mina? -
Printr-o intamplare tragica. In anul 168, Alburnus Maior a fost devastat de marcomani. A fost un eveniment sangeros pentru locuitori. Pentru a se salva, s-au ascuns in galerii,
ducand cu ei tot ce aveau mai drag si mai valoros. Marcomanii i-au cautat insa si acolo! Cei ce-au putut, au fugit, dar batranii acolo au fost decimati si tot acolo au ramas si obiectele pe
care le-au ascuns. Asa au fost salvate tablitele cerate, intre care si cea care constituie Certificatul de Nastere al Rosiei Montane. Unic in lume! -Altfel spus, Rosia
Montans este de varsta apropiata de municipiile Drobeta si Napoca! -...Cu nesansa ca adancurile sale bogate in minereuri auro-argentifere i-au dus faima pana departe, de milenii!
Urmele existentei umane dateaza la Rosia Montana inca din neolitic, cu doua milenii si jumatate inainte de Hristos! -De cand se extrage aur la Rosia Montana?
-Inca din epoca bronzului! In epoca de fier, in sec. VI i.Hr. Herodot, parintele istoriei, pomenea prezenta agatarsilor pe aceste meleaguri, despre
care spunea ca "erau barbatii cei mai frumosi, care purtau podoabe de aur". Dovada ca erau priceputi in extragerea si prelucrarea aurului sub forma de podoabe. Nici romanii n-au
rezistat tentatiilor bogatiilor, napustindu-si legiunile asupra Daciei si in primul rand asupra Rosiei Montane, atunci Alburnus
Major, considerata cea mai importanta zona aurifera, transformata in patrimoniu al imparatului, pentru 165 de ani... - Apoi, au venit alte "tentatii"! -Pe toti i-a tentat aceasta "iarba a fiarelor", mirajul aurului aflat aici în cantitati mari. In secolul
al XIII-lea, in anul 1201 regii unguri au trecut acest tinut aurifer in proprietatea Capitoliului romano - catolic de la Alba Iulia. Viata minerilor si a celor de aici, dar si a celor
de la Zlatna si Ocna Mures a fost cumplit de grea. Este motivul pentru care ei au pornit Rascoala de la 1277... - Ce "dimensiuni" a avut? -
Se poate spune ca atunci a fost prima mineriada! Minerii au atacat Palatul Episcopal, Catedrala Romano - Catolica, au devastat Arhiva Capitoliului. Confruntarea a
fost tragica, soldata cu peste 2000 de morti sau raniti (dar nu fugari!). - De fapt cine exploata aurul de la Rosia Montana? - Pana în
secolul al XVII - lea, regii unguri, voievozii si principii Transilvaniei au concesionat exploatarea
minerilor rosieni, recunoscand maiestria lor, dar si datorita riscurilor si costurilor mari pe care statul nu si
le-a asumat. In secolul ce a urmat, in special in timpul imparatesei Maria Tereza, statul austriac s-a
implicat, ordonand redeschiderea vechilor galerii. Asa s-au descoperit, accidental, primele table cerate, in 1786, in timpul lui Iosif al II-lea.
- Este adevarat ca la Rosia Montana a venit si imparateasa Maria Tereza? - Da, a venit aici in anul 1745. Mai tarziu, a fost in zona si Iosif al II-lea. Si lor au încercat sa li
se planga oamenii locului, crunt exploatati! - ...Sau alaturat, in timp, si marilor miscari sociale! - In timpul Rascoalei conduse de
calugarul ortodox Sofronie de la Cioara, in anul 1761, oamenii s-au revoltat impotriva preotului unit Alexandru Aron, care a
contribuit la prinderea calugarului Sofronie. I-au aprins casa, i-au impuscat vitele si i-au împrastiat banii in patru parti ale
vantului. Peste mai putin de un sfert de veac, in 1784, in marea Rascoala a iobagilor din Transilvania, condusa de Horia, Closca si Crisan (Krsnu=nume de zeu in vechea credinta
indiana), locuitorii Rosiei Montane s-au alaturat rasculatilor, chiar daca autoritatile montanistice au sperat sa-i antreneze pe minerii de aici în reprimarea
Rascoalei. N-au acceptat insa! Uneltele de fier de la mine si streampuri au fost utilizate ca arme. Ziua de 7 noiembrie 1784 ramane pentru Rosia Montana una memorabila. Atunci,
s-au desfasurat evenimentele sangeroase, la care au fost prezenti Horea si Closca. Bisericile Romano-Catolice si reformate
(unitara si calvina) au fost distruse pana la temelii. Casele rasculatilor au fost aprinse, iar acestia, la randul lor, au aprins casele celor ce-i
obideau. Totul s-a transformat in gramezi de scrum, iar cadavrele au ramas multe zile ca un avertisment. Cei ce refuzau sa treaca la legea romana, n-au scapat nici in galeriile sau in cele
mai tainice a scunzisuri. Doi dintre conducatorii Rascoalei erau chiar din Caprinis, sat apartinand de Rosia Montana! - Care? - Closca si Crisan! Peste 64 de ani,
în lunile mai-iunie 1849, evenimentele sangeroase s-au reeditat, sute de eroi rosieni, cunoscuti si necunoscuti, s-au aruncat in lupta, pe viata si pe moarte, in apararea Muntilor
Apuseni. Minerii rosieni s-au inrolat in Legiunea "Auraria Germina", infiintata de Avram Iancu. La mina, au ramas doar strajile imparatesti, care-i cereau ajutor lui Avram
Iancu, pentru a nu muri de foame. - Craisorul a trecut prin Rosia Montana? - Da, împreuna cu prefectii si tribunii lui, Avram Iancu a condus
efectiv luptele, punand pe fuga pe invadatorii Emeric Harvanz si Kemenz Farcas. S-au implicat in lupte si femeile, iar minerii din Rosia Montana au pus la dispozitia lui Avram Iancu praful de pusca atat de
necesar în sangeroasa inclestare. S-au repetat distrugerile si incendiile din vremea lui Horea. Fragmente din
sicriele cu osemintele celor veniti sa ne cotropeasca se mai întrezareau si acum langa masivul Carnic, pe locul crancenei batalii. Demna de neuitat este
ai participarea locuitorilor de la Rosia Montana, alaturi de fratii lor de peste Carpati, la Razboiul pentru independenta de la 1877, contribuind cu
substantiale sume de bani. Plina de demnitate a fost si atitudinea lor fata de
nedreapta sentinta din Procesul Memorandistilor, fata de care s-au manifestat vehement, fapt consemnat si de rapoartele politienesti. - Cum
consemneaza istoria prezenta rosienilor la Marea Unire de la Alba Iulia? - In toamna anului 1918, Consiliul National Local si Garda
Nationala Romana, dupa alungarea autoritatilor austro-ungare, au atacat Castelul "Atlaj", in care
se aflau substantiale rezerve de hrana. Spre Alba Iulia au fost trimisi sase delegati, imputerniciti cu credentionale: Alexandru Bucurestian,
Alexandru Vasinca, Aron Gurita, dr. Simion Henzel, preotul Nicolae Cosma – comandantul Garzii si preotul
Pompiliu Piso din satul Caprinis. Cu delegatii oficiali, au plecat si foarte multi mineri, care, alaturi de cei din Zlatna si Brad,
purtau steaguri rosii si tricolore. In viata Rosiei Montane se deschidea o noua etapa. - Care sunt marile personalitati pe care le-a dat Rosia Montana? -
Ati auzit poate de Mihaila Gritta? El a trait intre anii 1762-1827. Timp de 7 ani, într-o vreme de mare belsug de aur, a extras din mina sa, aflata sub Cetatea
Romana, cantitĄti impresionante de aur. Spre a-i multumi lui Dumnezeu, pentru norocul ce i l-a dat, de a deveni bogat, a ctitorit 7 biserici, la Rosia
Montana, Vartop, Caprinis, Ciuruleasa, Mogos, Bucium-Cerbu si Geoagiu. Pe langa aceste biserici, au luat fiinta scoli, care au raspandit lumina in randul
puilor de moti. Acest om, Mihaila Gritta, a contribuit la emanciparea poporului sau. L-a urmat fiul sau, vrednicul tribun George
Gritta. Nepoata sa, Maria Botis Ciobanu, a rasarit la 1899 intre stelele literaturii romanesti. A scris carti, iar pentru copiii saraci a infiintat o
colonie la Savarsin si o casa pentru copii vagabonzi si saraci la Arad, unde s-a casatorit cu eruditul intelectual dr. Teodor Botis, directorul Preparandei din
Arad. La Caprinis, a trait scriitorul, folcloristul, poetul si dascalul Grigore Sima lui Ioan (1856/1907), colaborator al "Convorbirilor Literare" (1883-1890). A fost un apostol al iubirii de neam si tara. La 1886, a
infiintat la Caprinis gazeta "Foisoara". -...Si Iulia Faliciu! - Da, frumoasa sotie a lui Bogdan Perticeicu Hasdeu. Iulia Faliciu, mama Iuliei Hasdeu, s-a nascut
la Rosia Montana, intr-o familie de patrioti, ei insisi luptatori ai Revolutiei de la 1848/ 1849. Ea l-a inspirat si l-a încurajat pe Bogdan
Petriceicu Hasdeu, dupa cum el însusi marturiseste. Frumosul caracter al Iuliei Faliciu este intruchipat de personajele feminine din "Domnita Ruxandra" si "Razvan si Vidra". - Putine localitati se pot mandri cu astfel de pagini de istorie! - Merita sa mai adaugam alte cateva momente. La1736, aici exista deja scoala,
in care a invatat carte si episcopul unit Petru Pavel Aron. O scoala mai veche decat scolile inalte ale Blajului! Aici, au functionat multe alte scoli, chiar scoli profesionale
miniere, dintre care, una de rang superior, cu doua cicluri, care a pregatit maistrii si tehnicieni. Chiar sediul firmei Eurogold Corporation functioneaza
in fosta Scoala confesionala romano- catolica, edificata la 1759, din ordinul imparatesei Maria Tereza! Pana in 1927, a functionat si un spital, cu sali de operatie. - Si
momentele acestea au devenit istorie. Cum istorie este la fiecare pas in Rosia Montana! -Cei dornici sa cunoasca documente unice de tehnica miniera romana si de
continuitate romaneasca pe aceste meleaguri, pot vizita Galeria Romana de la Muzeul Mineritului, inaugurat in anul 1981, cand Rosia Montana a sarbatorit
1850 de ani de la prima atestare documentar - istorica, dar intrata in circuitul de vizitare inca din anul 1976. La Rosia Montana se
pot vizita bustul si Casa memoriala a lui Closca, in satul sau natal Carpinis. Closca este porecla, numele din inregistrarile vremii fiind Ion Oarga. El s-a nascut in 1747. Porecla
ii vine de la harnicia si dorinta de a strange in jurul lui, ca propietar de mine de aur, totul. Fratele lui se chema Teodor, iar sora, Achimia.
Closca a avut si un fiu, Vasile. Tot de Carpinis se leaga si numele lui Crisan, care s-a casatorit ai a trait aici. În fata bisericii
unite, se afla mormantul preotului Simion Balint care a fost prefect in armata lui Avram Iancu. La Rosia, au studiat viitorul episcop Petre
Pavel Aron, mitropolitul Al. Sterca Sulutiu. Aici, intr-o familie de mineri s-a nascut Iulia Faliciu, sotia savantului Bogdan
Petriceicu Hasdeu... - Rosia Montana visa sa redevina oras! - Fara vestigiile sale de aproape doua milenii, ramane o asezare de rand. Se preconizeaza
un jaf cumplit, cu aur si argint "oferit" in conditii cel putin dubioase, cu oameni
dezmosteniti, cu o localitate careia nu-i mai ramane nici o speranta de a supravietui. O istorie vie careia, fara cataclisme naturale, ii
sunt sterse pagini memorabile. Fapte grave ireparabile. Sa fie acesta blestemul aurului?! ...In 2001, cand nu venise iarna, o mana de oameni din Rosia Montana
au coborat din munti, luand drumul Bucurestiului, la Senatul Romaniei, apoi al Clujului, in 16 februarie 2002 in speranta ca le va fi auzit glasul de catre cei in drept sa opreasca savarsirea crimei. Si tot atunci
au luat drumul Bucurestiului zeci de mesaje. Catre presedinte, catre Parlament, catre Guvern. Catre toti cei care si-au pus semnatura pentru a da drum liber dezastrului de la Rosia Montana. Si nu doar aici. Curand
buldozerele cautatorilor de aur ieftin vor impanzi Muntii Apuseni, saracindu-i si ingrosand randurile saracilor.
Constantin Mustata – Blesteme si lumini (ed. Anotimp) |
